Să crestem împreună adolescenţii cu autism

Când eşti adolescent îţi descoperi propria identitate şi îţi dai seama care este relaţia ta cu lumea şi cu ceilalţi. Atunci când întâlneşti o persoană care nu se potriveşte tiparului considerat „normal“, ai putea simţi tentaţia de a o evita, de a bârfi cu prietenii despre ea sau de a o judeca fără vreun motiv valabil sau real.

Dacă o persoană nu pare a fi precum ceilalţi colegi de clasă sau nu corespunde aşteptărilor comportamentului „normal“, luaţi în considerare posibilitatea că ar putea avea autism sau o altă dizabilitate. Există un număr tot mai mare de oameni care au fost diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autismului, inclusiv cu Sindromul Asperger. Mai mult ca niciodată, la şcoala şi în clasa voastră există elevi cu toate tipurile de dizabilităţi. Cu ajutorul şi acceptarea voastră, un elev cu autism se poate descurca bine la şcoală şi se poate integra printre colegi. Înţelegându-i, asistându-i
şi incluzându-i în activităţi sociale, adolescenţii cu autism vă pot deveni prieteni foarte buni.

În ce fel sunt unici adolescenţii cu TSA?

Mulţi adolescenţi cu TSA au vise şi obiective similare cu cele pe care le aveţi voi. În cazul anumitor persoane, este posibil că existe doar diferenţe subtile, în timp ce alte persoane diagnosticate cu TSA ar putea fi foarte diferite de voi. Unii colegi de clasă pot avea dificultăţi cu anumite activităţi din cauza dizabilităţii lor, dar pot avea puncte tari în alte domenii. De exemplu, un adolescent cu TSA poate fi expert în computere sau ştiinţă, dar poate întâmpina dificultăţi în situaţii sociale sau în a juca într-o echipă de sport. Este posibil ca unii adolescenţi cu TSA:

  • să înţeleagă greşit regulile sau să devină neliniştiţi atunci când regulile nu sunt urmate cu exactitate.
  • să respecte anumite rutine, precum să se aşeze întotdeauna în acelaşi loc la cantină sau să meargă în clasă urmând întotdeauna aceeaşi cale.
  • să simtă o dorinţă intensă de a urmări un anumit interes şi să se concentreze foarte atent asupra unui
  • anumit lucru, precum un joc video, mitologie sau informaţii sportive.
  • să aibă dificultăţi în a face faţă provocărilor zilnice, precum schimbările orarului.
  • să nu fie capabili să vă privească în ochi sau dimpotrivă pot să vă ţintuiască cu privirea prea intens
  • atunci când vă vorbesc.
  • să reacţioneze cu hotărâre sau să devină copleşiţi de situaţii precum cantinele şi sălile de sport gălăgioase, alarmele de incendiu, holurile aglomerate sau luminile fluorescente puternice.
  • să nu recunoască sau să nu se protejeze de intimidările sau tachinările la care sunt supuşi la şcoală, în
  • public sau pe Internet.
  • să gândească foarte concret, literal şi să nu înţeleagă sarcasmul, jargonul sau glumele.
  • să se aşeze prea aproape atunci când vorbesc şi să nu fie capabili să înţeleagă o „aluzie“ la faptul că discuţia s-a terminat.
  • să facă comentarii ce pot părea nepoliticoase, fără să înţeleagă impactul lor social (de exemplu, „îţi miroase respiraţia“).
  • să lase impresia că nu le pasă sau că nu sunt conştienţi de sentimentele celorlalţi.
  • să dorească să-şi facă prieteni, dar să nu vorbească decât despre interesele lor speciale. Trebuie să vă daţi seama că încearcă să se apropie de voi şi că s-ar putea să rămână fără cuvinte când vine vorba de alte subiecte de discutat.
  • să nu fie capabili să interpreteze expresiile faciale, precum o privire semnificativă a profesorului care
  • arată că e timpul să se facă linişte.

De ce se comportă astfel adolescenţii cu autism?

Este posibil ca adolescenţii cu TSA să se comporte în moduri neobişnuite; totuşi, aceştia nu aleg, de obicei, să se comporte greşit sau ciudat. Este posibil să aibă dificultăţi în a-şi controla comportamentul deoarece le este greu să înţeleagă aşteptările celor din jur sau să facă faţă lumii din jurul lor. De asemenea, este posibil ca ei să nu fie conştienţi de comportamentul lor sau de faptul că acesta este perceput ca fiind neobişnuit.

Cum comunică adolescenţii cu TSA?

Adolescenţii cu TSA pot avea probleme cu comunicarea receptivă. Acest lucru înseamnă că este posibil să nu înţeleagă întotdeauna tot ceea ce li se spune, este posibil să aibă nevoie să proceseze ceea ce se spune sau pot fi zăpăciţi atunci când cineva spune prea multe deodată. Pentru a comunica mai eficient cu o persoană cu TSA, faceţi un efort:

  • Vorbiţi rar şi folosiţi cuvinte simple.
  • Acordaţi-i mai mult timp persoanei cu TSA pentru a procesa şi formula un răspuns.
  • Folosiţi un limbaj direct şi pozitiv care îi spune persoanei ce să facă („stai pe loc“ în loc de „nu te
  • mişca“).
  • Încercaţi că nu folosiţi sarcasmul, elemente de jargon sau sensuri implicite (precum, „treci peste“, „hai să
  • ne pierdem timpul împreună“, „tacă-ţi fleanca“ sau „ia o pastilă de calmare“).

Adolescenţii cu TSA pot întâmpina dificultăţi în comunicarea expresivă, ceea ce înseamnă că nu sunt capabili să
„exprime“ ceea ce gândesc sau simt. Unii dintre ei este posibil să nu vorbească deloc, dar pot comunica prin gesturi şi alte comportamente. Alţii pot utiliza o planşă pentru a scrie cuvinte sau un mic computer care vorbeşte în locul lor.
Comunicarea expresivă se referă la felul în care o persoană „vorbeşte“ cu ceilalţi şi le transmite un mesaj sau un gând. Deşi aceştia pot înţelege ce se spune, au dificultăţi în a-şi da seama cum să răspundă. Nu presupuneţi niciodată că, doar pentru că o persoană nu vorbeşte, aceasta nu înţelege sau nu este inteligentă. Un adolescent cu TSA:

  • poate să nu fie capabil să vorbească şi ar putea folosi o altă formă de comunicare, precum limbajul
  • semnelor sau un dispozitiv electronic.
  • poate utiliza un limbaj formal şi foarte precis, care îi face să pară diferiţi de ceilalţi prieteni ai voştri.
  • poate repeta o frază pe care a auzit-o într-un film, un material video sau o conversaţie anterioară, uneori fără a şti ce înseamnă. Fraza respectivă poate să nu aibă nicio relevanţă sau poate conţine un răspuns ce pare inadecvat.
  • poate avea dificultăţi în a rămâne la subiect pe timpul unei conversaţii.
  • poate avea dificultăţi în a începe o conversaţie.
  • poate spune ceva ce sună nepoliticos. Probabil nu intenţionează să pară astfel, însă adolescenţii cu TSA
  • pot fi brutal de sinceri.
  • pot uita să folosească formulele de salut, precum „salut“ sau „la revedere“.
  • pot avea dificultăţi în a înţelege când să înceapă şi când să încheie o conversaţie şi când este rândul lor
  • să vorbească.

Cum pot fi un bun prieten?
Atunci când vă împrieteniţi cu o persoană cu TSA, puteţi învăţa multe unul de la celălalt. Iată câteva idei care vă
pot ajuta să fiţi un prieten mai bun:

Acceptaţi diferenţele care îl deosebesc pe prietenul vostru.
Protejaţi-l de lucrurile care îl deranjează (de exemplu, zgomotele puternice sau luminile fluorescente).
Alăturaţi-vă prietenului vostru în activităţi care îl interesează.
Vorbiţi într-un fel potrivit vârstei. Nu folosiţi un limbaj pentru copii.
Aveţi răbdare şi înţelegeţi faptul că prietenul vostru nu doreşte să vă deranjeze nici pe voi, nici pe alţii.

Protejaţi-l atunci când alte persoane încearcă să îl intimideze sau să îl determine să facă ceva nepotrivit.
Daţi-i mai mult timp pentru a vă răspunde la întrebări sau pentru a termina o activitate.

Invitaţi-l să se alăture activităţilor de grup; să meargă la un film, să îşi petreacă timpul cu alţi prieteni sau să participe la evenimente sportive ori şcolare.
Ajutaţi-i pe alţi adolescenţi să înveţe despre autism şi să îl accepte.

Este posibil ca unele persoane să dea dovadă de comportamente extreme şi problematice: strigă, se lovesc pe ei înşişi sau pe alţii, distrug obiecte. Trebuie să vă daţi seama că aceste comportamente ar putea fi singura cale prin care îşi pot face cunoscută durerea, confuzia sau dorinţa de atenţie. Atunci când apar astfel de comportamente, trebuie să apelaţi la un adult pentru a vă ajuta.
Puteţi ajuta ajutându-i pe alţii să înţeleagă ce a provocat comportamentul respectiv şi sperând că astfel situaţia va fi evitată în viitor.

În cele din urmă, trebuie să realizaţi că prietenul vostru cu TSA poate avea informaţii sau abilităţi din care aveţi ceva de învăţat şi voi. Unele dintre aceste persoane au talente excepţionale la matematică, muzică, artă sau în alte domenii. Dacă investiţi timp în a fi prietenul unei persoane cu TSA, aţi putea descoperi că aveţi multe de învăţat şi că vă face plăcere să vă petreceţi timpul împreună. Aceştia sunt oameni minunaţi care merită cunoscuţi. Nu uitaţi, un elev cu TSA este, în realitate, doar un adolescent care doreşte să fie respectat ca individ, să aibă prieteni şi
să se distreze.

Sugestii bibliografice:

Pentru mai multe informaţii despre TSA, căutaţi la librăria voastră aceste cărţi, precum şi altele, scrise de sau pentru adolescenţi:
Bristow, C. (2008). My strange and terrible malady.
Shawnee Mission, Kan.: Autism Asperger Publishing
Co.

Burrows, E.L., & Wagner, S.J. (2004). Understanding Asperger’s syndrome: Fast facts—a guide for teachers and educators to address the needs of the student. Arlington, Texas.: Future Horizons.
Haddon, M. (2004). The curious incident of the dog in the night-time. New York: Vintage
Contemporaries.

Jackson, L. (2002). Freaks, geeks and Asperger syndrome: A user guide to adolescence. London & New York: Jessica Kingsley Publishers.
Keating-Velasco, J.L. (2007). A is for autism, F is for friend: A kid’s book on making friends with a child who has autism. Shawnee Mission, Kan.: Autism Asperger Publishing Co.
Keating-Velasco, J.L. (2008). In his shoes: A short journey through autism. Shawnee Mission, Kan.: Autism Asperger Publishing Co.
Ledgin, N. (2002). Asperger’s and self-esteem: Insight and hope through famous role models. Arlington, Texas: Future Horizons.

Shore, S.M., Rastelli, L.G., & Grandin, T. (2006). Understanding autism for dummies. Hoboken, N.J.: Wiley Publishing, Inc.