Suflete pure…pot incepe asa deoarece asa este. Cand te gandesti la aceste persoane aceasta imagine ti se formeaza. Acesti tineri nu au sentimentul de rautate.
Asa o pot descrie si pe Bianca, tanara centrului nostru. Un suflet care se lupta cu viata atat din interior cat si din exterior. O lupta continua cu dizabilitatea mentala si diagnosticul organelor interne, dar si o lupta crunta cu viata de zi cu zi. O tanara caruia viata i-a furat un parinte.
Nu putem decat sa ne imaginam cum e sa treci prin decesul mamei in fata ochilor. Mama, singura persoana care te iubeste, accepta si lupta pentru tine in fiecare zi fara odihna. Omul care se ingrijeste de binele nostru continuu. Ingerul pazitor.
Odata pierduta mama din ”peisaj” lumea creata de aceasta, unde exista numai bine, dispare, se schimba, se destrama si greautatile vietii de zi cu zi isi fac aparitia cu un impact covarsitor.
Acest lucru se intampla cu Bianca de mai bine de 7 ani. Lumea ei calma si linistita s-a schimbat total. Impact care este poate de 10 ori mai mare decat la persoanele tipice.
Insa viata nu s-a oprit in a-i oferi doar aceasta lovitura, in plus, tatal acesteia este un alcoolic. Un parinte care nu isi poate purta grija nici de propria viata. Un om pe care nu te poti baza atat fizic cat si mental. Cu toate acestea statul i-a oferit tatalui statutul de reprezentant legal al Biancai.
Din fericire, nașa ei, o ingrijeste ca pe propriul copil cu posibilitatile minime pe care si aceasta le are. Avand o familie mare cu copii ajunsi la maturitate, care au si ei la randul lor copii. O familie numeroasa care au inclus-o si pe tanara noastra.
Acum, dupa mica descriere a acestei tinere, mi-ar placea sa va puteti imagina ce greutati au aparut pe umerii unui suflet pur, frumos si curat. O fata pe care dizabilitatea nu a oprit-o sa lupte, sa spere si sa isi imagineze ca viata ei va redeveni linistita, calma si fericita. O lume in care zambetul ei sincer nu va disparea, un camin in care ea va putea trai decent.
A trai decent in zilele noastre inseamna casa, masina, telefon de ultima generatie, plimbari, excursii si un ban in cont cu care iti poti cumpara lucrurile de care crezi ca ai nevoie. Insa pentru tanara noastra, a trai decent inseamna a avea un camin in care sa fie acceptata, inteleasa, iubita si ingrijita. Iar acest Centru Rezidential va fi acest camin pentru Bianca si pentru multi alti tineri in aceasta situatie.
Ajută-ne să răspândim vestea! Campania de conștientizare #sidacaaifieu este online, pe rețelele noastre sociale.
Ajutați-ne să construim chiar acest prim centru rezidențial românesc pentru copiii cu dizabilități. Nu o putem face singuri. Donează! Orice ai putea: bani, cunoștințe, expertiză, timp, un cuvânt bun. Mulțumesc!
Pentru a sprijini construirea centrului rezidențial ne puteți ajuta cu o donație folosind următoarele link-uri:
https://www.copiiidecristal.ro/doneaza (România)
https://www.iforchildren.org/donate (internațional)
Și găsiți mai multe detalii aici despre cum te poți implica în „Si dacă ai fi eu?” campanie de conștientizare a autismului.
